Trump ne-o spusese de la început; ne-a spus constant despre planurile sale privind tarifele, iar acum a intrat în forță la Casa Albă și apasă pedala de accelerație. A făcut exact ceea ce a promis, iar piețele sunt în șoc, în timp ce toți ne confruntăm cu pierderi financiare.

Noile taxe uriașe pe importurile americane din China, Canada, Mexic și Europa amenință să destabilizeze economia SUA și să declanșeze un război comercial global. 

Dar cum schimbă tarifele lui Trump lumea? De ce le-a impus? Care ar putea fi obiectivul său final și ce înseamnă toate acestea pentru piata  cripto?

În timpul campaniei sale de anul trecut, Donald Trump a declarat că tarifele vor juca un rol major în cel de-al doilea mandat al său. Trump s-a jeluit că SUA a fost exploatată de partenerii săi comerciali, iar tarifele noi urmau să facă dreptate. Aceste tarife ar presupune ca exportatorii străini să plătească o taxă SUA pentru privilegiul de a avea acces la piața sa.

Această taxă ar trebui să fie uriașă și, tot conform lui Trump, ar face SUA nu doar “great again”, ci și murdar de  bogată.. 

Țările străine ar trebui să plătească Statelor Unite ale Americii atât de mulți bani încât guvernul ar putea chiar să elimine impozitul federal pe venit, care reprezintă în prezent majoritatea veniturilor sale. 

În plus, tarifele astea, odată intrate în vigoare, ar fi făcut ca produsele americane să fie mai ieftine decât cele ale concurenților străini, determinând astfel americanii să cumpere mai multe produse fabricate în SUA.

Conform teoriilor macroeconomice, acest lucru ar însemna mai multă creștere economică, mai multe locuri de muncă, profituri mai mari, prețuri mai mari ale acțiunilor și, în general, o mulțime de câștiguri pentru economia americană.

În același timp, tarifele ar încuraja și exportatorii străini să-și mute producția în SUA. Ca să evite plata tarifelor, aceștia ar investi mai mult în infrastructură nouă în SUA, creând noi locuri de muncă pentru muncitorii americani.

Însă asta nu e tot. Tarifele ar trebui să fie și arma secretă a politicii externe americane. În mod natural, partenerii comerciali ai Americii nu și-ar dori să fie supuși unor taxe uriașe pe importuri. Doar amenințarea cu acestea i-ar face să stea la coadă în fața Casei Albe pentru a-i oferi președintelui Trump orice își dorește în schimbul unei relaxări tarifare.

Așadar, ce ar putea fi greșit în acest plan? Ei bine, așa cum era de așteptat, criticii au avut o zi de glorie analizând în detaliu această măsură. Economiști, jurnaliști, experți fiscali, oameni de afaceri americani, guverne străine și critici de tot felul au subliniat că tarifele sunt, de fapt, taxe plătite guvernului de importatorii americani și de consumatorii de bunuri străine, nu de exportatorii străini.

Aceștia au reamintit publicului despre experiența Americii cu tarifele impuse de Trump în 2018-2019. Atunci, companiile americane dependente de importurile din China au trebuit să plătească mai mult pentru materii prime, echipamente și produse de consum. Acest lucru a perturbat lanțurile de aprovizionare și a crescut costurile de producție, ducând la concedieri și reducerea investițiilor în afaceri.

Cu alte cuvinte, tarifele lui Trump au afectat economia. Între timp, tarifele de represalii impuse de partenerii comerciali ai Americii au lovit dur agricultura SUA, forțând administrația Trump să acorde subvenții în valoare de 61 de miliarde de dolari fermierilor între 2018 și 2020. 

Veniturile generate de tarifele lui Trump au fost, în mare parte, redirecționate pentru a finanța aceste subvenții, contrazicând astfel teoria că tarifele ar fi un câștig net pentru veniturile federale.

Dacă a existat o veste bună, aceasta a fost că inflația nu a crescut atât de mult pe cât se anticipa. Dolarul american a fost puternic, ajutând la compensarea unor creșteri de prețuri la importurile străine. 

În plus, Rezerva Federală a reacționat la incertitudinile legate de tarife prin reducerea ratelor dobânzilor, ceea ce a contribuit și la stabilizarea inflației.

Cu toate acestea, nu este clar dacă noile tarife ale lui Trump vor evita din nou o creștere a inflației, mai ales că acestea sunt mult mai considerabile de data asta. Amploarea acestor noi tarife i-a făcut pe unii să creadă că nici măcar nu sunt propuneri serioase.

Până la urmă, stilul de viață al americanilor depinde de bunuri importate din întreaga lume, iar impozitarea acestora, să zicem cu 25%, ar perturba grav economia SUA. Orice beneficii pentru industriile americane protejate prin tarife ar fi umbrite de încetinirea economică generală pe care o vor declanșa.

Sigur, discursul dur al lui Trump ar putea fi doar o strategie pentru a speria partenerii comerciali ai Americii și a-i forța să accepte noi negocieri comerciale. Dar, după multe speculații, în principal legate de dilema dacă va aplica sau nu tarifele, Trump a acționat rapid și decisiv. 

La doar câteva zile după reinstalarea în Biroul Oval, pe 1 februarie, el a semnat un ordin executiv prin care introducea noi taxe pe importurile din China, Canada și Mexic, care urmau să intre în vigoare pe 4 februarie.

Toate importurile din China au fost supuse unei taxe de 10%, pe care Trump a descris-o drept „lovitura de deschidere”, un termen care sună ca și cum ar fi menit să provoace un război comercial. Cu toate acestea, China a scăpat relativ ușor.

Trump și-a rezervat cele mai dure măsuri pentru aliații Americii, Canada și Mexic, impunând importurilor din aceste două țări o taxă de 25%. O excepție a fost făcută pentru importurile de energie din Canada, care au fost supuse unei taxe mai mici de 10%.

În mod previzibil, China, Canada și Mexic nu au fost deloc încântate. China a promis măsuri de represalii, inclusiv tarife de 10-15% asupra unor produse americane, restricții la exportul de minerale critice, interzicerea anumitor companii americane și o investigație antitrust asupra Google.

Între timp, Canada și Mexic au protestat, dar au încercat și să negocieze o soluție. Președintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că, dacă SUA chiar dorește să rezolve criza fentanilului, ar trebui să combată vânzarea de droguri pe străzile orașelor americane, ceea ce nu face.

Ministerul de Externe al Chinei l-a acuzat pe Trump că folosește fentanilul ca pretext pentru a începe un război comercial. Purtătorul de cuvânt al ministerului a declarat că SUA „încearcă să își mențină hegemonia economică prin mijloace necinstite” și că „China va lua măsuri adecvate pentru a-și proteja interesele naționale”.

Între timp, administrația Trump pare să se pregătească pentru o reacție din partea Chinei. Pe 8 martie, secretarul Comerțului, Robert Lighthizer, a avertizat companiile americane să se pregătească pentru „perturbări pe termen scurt” în lanțurile de aprovizionare. 

Oficialii americani au sugerat că ar putea exista restricții suplimentare asupra exporturilor chinezești de tehnologie și componente esențiale pentru producția americană.

Piețele financiare au reacționat puternic la această escaladare a tensiunilor comerciale. Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 2,3% în urma anunțului tarifelor suplimentare, în timp ce Nasdaq a pierdut 3,1%. 

Investitorii se tem că războiul comercial ar putea duce la o încetinire economică globală, în special dacă China răspunde prin impunerea propriilor tarife asupra produselor americane, cum ar fi soia, autoturismele și microcipurile.

În această situație volatilă, mulți se întreabă care este strategia reală a președintelui Trump. Este aceasta o încercare autentică de a proteja economia americană sau doar un joc politic menit să consolideze poziția administrației sale? 

Deocamdată, nu doar piețele de capital au de suferit, piata cripto cade, incertitudinea e la cote maxime, iar efectele reale ale acestor măsuri vor deveni vizibile în lunile următoare.